epic
User
 Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 1896
|
|
de Dan BOICEA
Fără studii superioare, bacalaureat sau vocabular, unii români câştigă de două ori mai mult decât angajaţii din instituţiile culturale, care au diplome şi facultăţi. Un debutant pe o scenă românească câştigă, scurt, sub 4.000.000 lei, fără pretenţii la sporuri şi bonusuri. La fel de mult precum un gunoier, un ospătar sau un încărcător-descărcător. Singura şpagă pe care o poate lua un actor sunt aplauzele. Un muzeograf nu-şi poate completa veniturile decât cu laudele din cărţile de impresii. Un bibliotecar este răsplătit doar cu liniştea din sala de lectură. Cât câştigă regizorii şi monştrii sacri din teatru? Puţin. Mult prea puţin pentru cât oferă.
Evaziunea fiscală creşte veniturile
Liliana Ghiţă, director artistic al Teatrului "Maria Filotti", din Brăila, spune că salariile angajaţilor din teatru sunt foarte mici. "De multe ori, nu este prevăzută în buget nici măcar apa de băut pentru angajaţi, care a devenit un lux. Cea de la robinet este contaminată şi n-o mai putem bea. Suntem obligaţi să muncim la lumină artificială, iar salariile nu ne permit să ne cumpărăm vitamine, energizante sau să nu ne hrănim doar cu varză şi cartofi". Un actor aflat la primul său contract la teatrul din Brăila câştigă 4.150.000 lei vechi, salariu impozabil... iar unul cu experienţă medie, între 4.360.000 lei şi 6.550.000 lei vechi, dar niciodată limita maximă. Un actor cu greutate, care şi-a petrecut toată viaţa pe scenă, poate câştiga maximum 12.000.000 lei vechi. "şoferul de microbuz nu dă bilet călătorilor. Funcţionarul care încasează taxa de pod nu taie chitanţă. Oamenii aceştia îşi măresc veniturile cu 500.000 – 1.000.000 lei pe zi. Chelnerii sau taximetriştii mai primesc bacşişuri de la clienţi şi îşi mai completează salariile", spune Liliana Ghiţă. Salarii minore sunt şi la teatrele de copii, unde un mânuitor sau un sculptor de păpuşi, experţi în meserie, poate câştiga maximum 6.830.000 lei vechi.
Opera nu desfiinţează contractele pe viaţă
Cătălin Arbore, directorul Operei Naţionale Bucureşti, dezminte zvonurile care vehiculau desfiinţarea contractelor de muncă pe o perioadă nedeterminată şi înlocuirea lor cu contractele pe proiect sau stagiune. Angajaţii de aici sunt mai "fericiţi" decât colegii lor de suferinţă din alte instituţii de spectacol, deoarece primesc, în plus, un spor de 25% din salariul de bază. Această majorare este acordată, conform legii, tuturor instituţiilor cu titulatura "Naţional", atât în Bucureşti, cât şi în provincie: Teatrului Naţional din Bucureşti, Teatrului Naţional din Iaşi şi Craiova, Bibliotecii Naţionale etc. Totuşi, sporul nu îmbunătăţeşte foarte mult calitatea vieţii. Salariul brut al unui dirijor se situează între 3.720.000 lei (debutant) şi 12.210.00 lei (gradul I A). ÃŽn funcţie de experienţă, un balerin câştigă între 3.720.000 şi 6.830.000 lei vechi, un solist vocal, între 3.510.000 şi 5.870.000 lei vechi, iar un corist, maximum 5.150.000 lei vechi.
Cât câştigă muzeografii?
Conform Barometrului de consum cultural din 2005, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" este cel mai vizitat din Bucureşti. Meritele aparţin armatei de muzeografi care câştigă între 4.000.000 şi 12.000.000 lei vechi pe lună (categoria I A).
La Muzeul de Arheologie "Callatis" din Mangalia, salariile sunt mai răsărite. Arheologii pot câştiga maximum 13-15 milioane lei vechi pe lună, dar instituţia s-a autofinanţat din contracte, numai anul trecut având venituri de două miliarde de lei vechi. Arheologii sunt solicitaţi, îndeosebi pentru expertize, de constructorii de locuinţe şi alte clădiri. Ordonanţa 3/2006 nu le permite bugetarilor să câştige mai mult. Grila de salarizare este un şablon strict, care prelungeşte frustrările artiştilor în fiecare an.
_______________________________________
:< 4 8 15 16 23 42 *execute*
TOATA LUMEA ESTE INVITATA PE NOUL FORUM!
|
|
) lol ce tare !!
