|
cyber007
Senior
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 109
|
|
Nu mai este un secret pentru nimeni că, în zilele noastre, frauda practicată pe Internet s-a dezvoltat din ce în ce mai mult, „hackerii“ din România fiind unii dintre cei mai temuţi infractori din lume. Ebay-ul este o companie americană on-line, care funcţionează ca intermediar între cumpărători şi vânzători din toate colţurile lumii. Pe site-ul companiei,, poţi găsi orice, de la suporturi de scobitori, la apartamente cu chirie, sau chiar planuri de afaceri. Astfel, Ebay-ul a devenit o fabrică de făcut bani, dar şi un loc propice pentru dezvoltarea fraudei.
ATAC v-a prezentat, în urmă cu două zile, modalitatea prin care hoţii „electronici“ pot să fure prin intermediul Internetului, fără ca vreo autoritate din România să fie capabilă să ia vreo măsură. Vă vom arăta astăzi alte câteva site-uri de pe care se pot lua informaţii cu privire la modul în care poţi să furi fără să fii deranjat. De asemenea, veţi observa că, în ciuda faptului că legea română prevede pedepse grele pentru hoţii electronici, nimeni nu poate să pună legea în aplicare. Nu de alta, dar, până la condamnarea unui individ în justiţie, organele de urmărire penală trebuie să strângă probe împotriva sa. Or, în ţara noastră, individual nu poate fi nici măcar depistat, întrucât nu avem specialişti care să facă asta.
N u mai este un secret pentru nimeni că, în zilele noastre, frauda practicată pe Internet s-a dezvoltat din ce în ce mai mult, „hackerii“ din România fiind unii dintre cei mai temuţi infractori din lume. Ebay-ul este o companie americană on-line, care funcţionează ca intermediar între cumpărători şi vânzători din toate colţurile lumii. Pe site-ul companiei,, poţi găsi orice, de la suporturi de scobitori, la apartamente cu chirie, sau chiar planuri de afaceri. Astfel, Ebay-ul a devenit o fabrică de făcut bani, dar şi un loc propice pentru dezvoltarea fraudei.
„Licitaţii false“ practicate de hoţii români
Cea mai cunoscută modalitate de înşelătorie, practicată de români pe Ebay, este cea a licitaţiilor false. Primul pas făcut de aceştia este să dea „SPAM“, adică să trimită e-mailuri către sute de mii de utilizatori ai Ebayului, pentru a obţine, astfel, datele conturilor acestora. În România, astfel de conturi, ale victimelor, valorează pe piaţa neagră aproximativ 5 RON. Conturile se vând numai în cantităţi mari, începând de la 10 bucăţi. După care infractorul ia legătura cu victima, în afara Ebay-ului. Acesta îi trimite mailuri (de tipul SCAM) din partea Ebay-ului, care confirmau existenţa produsului, pentru a câştiga încrederea cumpărătorului, care, odată ce avea confirmarea că produsul există, trimitea banii prin Western Union sau prin altă modalitate de transfer bancar. Odată banii ridicaţi, se încheia orice comunicare cu victima, fără ca aceasta să primească produsul.
O altă metodă de comitere a fraudei pe net este „pishing-ul“, operaţiune prin care utilizatorii unui site sunt păcăliţi să-şi introducă datele personale şi cele ale contului bancar sau ale cardului într-un site fraudulos, copie fidelă a site-ului Ebay. Scopul acestei acţiuni este lichidarea conturilor victimelor sau furtul de personalitate. Câţiva dintre clienţii Citybank, PayPal, C2iT, şi chiar Visa au fost păcăliţi în ultimele luni de asftel de phishers.
„Scrisorile nigeriene“, modalitate de fraudă
„Scrisorile nigeriene“ reprezintă o altă modalitate de păcălire a utilizatorilor de Internet. Astfel, printrun e-mail, persoana vizată este anunţată că primeşte procente importante, în schimbul ajutorului dat pentru a transfera sume mari de bani într-o ţară străină. Sau o altă posibilitate de atragere a victimei era păcălirea acesteia că a câştigat o sumă mare de bani, dar că, pentru a intra în posesia banilor, trebuie să plătească în avans o serie de taxe, prezentate de obicei ca taxe de procesare, taxe poştale sau onorarii pentru realizarea actelor notariale. Victima plăteşte aceste taxe, însă nu primeşte nimic în schimb. „Fraudele de tip business“ implică de obicei un furt de identitate sau o schemă de retrimitere a mărfii şi cecuri false. Cel care iniţiază frauda postează un anunţ de angajare pe un site cu oferte de muncă de pe Internet. Celor care răspund le sunt cerute informaţii personale, confidenţ iale, cum ar fi data naşterii sau numărul de la asigurarea socială. Apoi, acestea sunt folosite pentru a cumpăra produse cu cărţi de credit.
Acestea sunt trimise unei alte persoane, care a răspuns anunţului şi care a fost „angajată“ de infractor pentru recepţionarea mărfii. Ulterior, „angajatul“ trimite, prin intermediul serviciilor de freight forwording, produsele către ţara de origine a iniţiatorului fraudei. Hackerul se prezintă de obicei ca o companie străină, plătind apoi persoana care a retrimis produsele cu un cec fals, ce conţine de obicei o sumă mai mare de bani, decât cea necesară taxelor de transport. Diferenţa de bani este transferată de cel care a făcut livrarea înapoi către infractor, înainte ca frauda să fie descoperită.
Sursa:Atac
|
|
)) Kiar parerea ta